marți, 30 mai 2006

Dor. Degeaba. Incercari. Aproape...

ANDREI PARVAN la 1.03 a.m. in dimineata/noaptea/ziua de 25 ianuarie 2004, Bucuresti

La ce bun
Sa-ti spun
cat mi-e dor?
La ce
sa-mi fie teama
ca mor?

De ce fulgii
se duc doar in jos?
De ce noaptea e calda
si-n pace
lumea se face
ca tace
degeaba?
Degeaba ma-ntorc
si ma zbat
ca s-adorm...
Degeaba...
Nu-mi mai e somn!

E rima ciudata
sau versul e stramb?
Or pasul ei metric
zambeste-a talamb?

Nu-i, S…, degeaba
si nu-i nici putin.

E rima saraca, e drept!
E sunet de liniste -
si simt asta-n piept...

E aerul tare...
E liniste, clar!
Si ninge!
Departe, hoteste,
3 stele dispar...

dispar norme reci
dispar reguli seci
degeaba si dorul se pierd printre ele
de ce crezi acum ca n-am pus ghilimele
ca-n toata rostirea asta din miezul de noapte
versu-mi se-ntinde alene si fuge departe
ba chiar mai departe si lung el devine pierdut intre fulgi un semn de-ntrebare
in background Andrei a plasat cu vreo luna in urma o timida-ncercare de mica ninsoare
acum o admira si de ea se simte vrajit ca un pitic de printesa celebra din fiece a copilariei poveste
si toata lumina din lume se-aduna precum fluturi albine si flori ce umplu desaga ba chiar dau si peste
asa-i S. ca versul acesta sublim si etern e prea lung si incepe sa doara
deci hai sa-l scurtam si sa-l savuram ca pentru intaia sa oara
si-o sa-l iubim ca-i al nostru si ne bucura foarte
iar daca n-o face sa-i fie rusine o noapte
dar noapte era parca si ultima oara
si bine era dar dorul nu uita sa doara
apar norme reci
apar reguli seci

E liniste.
Clara.
Se tipa in soapte...

Andrei e pe drum
Si S…-i aproape...

S…-i aproape...

Niciun comentariu: