marți, 20 noiembrie 2007

Reforma fara fund


Citesc, ascult si privesc. Sistemul se doreste reformat. Oamenii din sistem vor acea „reforma” care sa-i pozitioneze in directia pe care ei insisi o considera ca fiind buna, in ritmul pe care ei sa si-l impuna si sa-l respecte, fara constrangeri, responsabilitati sau riscuri. Fara evaluari dar cu negocieri… Si, poate cel mai important dintre toate, cei care vor administra acest proces sa fie din randul lor, poate chiar ei insisi.

Si vorbesc aici, fireste, despre ceea ce se intampla in invatamant. Bine, si-n cercetare… Si-ncercam o metafora.

Printre multele lucruri pe care ma straduiesc sa le pricep este de ce oamenii care sunt (grav) bolnavi se incapataneaza sa mearga la medic. Sunt insa multi oameni care abandoneaza lupta, pur si simplu… Altii care o fac in felul lor… Dar sunt si cazurile disperate!

De ce acei indivizi ce necesita interventii medicale capitale cauta cel mai bun medic si nu se dau pe mana brancardierului sau nu-si fac singuri operatia? De ce nu-si prescriu singuri tratamentul sau de ce nu consulta doar pe acei bolnavi care au reusit sa infranga deja maladia, suferinta, neputinta? Si de ce nu lasa toate lucrurile-astea in „vrerea sortii”, bazandu-se pe trecerea timpului si pe puterea lui de vindecare?

Niciun comentariu: