luni, 19 mai 2008

Patriotism


Pentru că-s lipsit de creativitatea necesară unui început bun, arunc drept momeală un articol, încă unul şi-ncă unul.

Radioul nu prea se omoară cu analiza pieţei muncii iar la televizor n-am nici când şi nici cum să privesc. Citesc însă în media on-line despre cererea pentru forţă de muncă (calificată, în special) din construcţii. Pentru potenţialii „clienţi”, angajatorii plusează cu remuneraţii „europene” condiţii de lucru onorabile şi s-ar zice, climat pe măsură. Cu toate astea, românii nu se înghesuie. Mai mult, deşi au încercat să repatrieze mâna de lucru din afara graniţelor, eforturile sunt (de fiecare dată) eşecuri de răsunet… La urma urmei, îi înţeleg foarte bine pe muncitorii români şi aproape că aş fi şi de acord cu ei.

Povesteam cu un director de liceu şi de colegiu din lumea bună, acum ceva vreme. Şi-ncerc a reda, din amintiri, dialogul şi exemplul de „bună practică”. Şi o monumentală lecţie de patriotism!

Andrei, staţi să vă explic… Acum ceva timp era la modă acel club al primelor 7 state industrializate din lume, unde Franţa este membru. Asta presupune un anumit statut, asumarea de responsabilităţi, preocupare pentru inovare, pentru progres, cu toate riscurile ce se presupun aici. Şi nu mai e nevoie să amintesc aici care este logica politicilor noastre! Care se corelează astfel încât să ne merităm renumele, să le oferim cetăţenilor o viaţă de calitate şi să avem acele rezultate care să le permită pe amândouă.

Eu încerc să mă preocup nu doar să le dau tinerilor mei o meserie şi oportunităţi cât să cresc calitatea acestora. Pot foarte bine să înfiinţez o specializare în construcţii, aşa cum am mai discutat. Dar merită? Noi aici avem o piaţă matură, inerţială, cu efective umane bine stabilite… Dar există debuşeuri profesionale mult mai profitabile pe termen lung. Iar astea sunt serviciile zise „inteligente”! Care, pe lângă faptul că sunt mult mai bine plătite, n-au atâtea condiţionări… Eu încerc să promovez în rândul elevilor şi al vostru ideea de elită, direcţionarea către sectoare de expertiză, profitabile, de perspectivă, solide. Şi asta pentru toată lumea, pentru toţi cetăţenii noştri şi pentru Franţa. Ca să se întâmple asta avem nevoie de profesionişti bine pregătiţi, care să producă valoare adăugată… Pentru aşa ceva e necesar un registru de competenţe mult mai amplu decât cele cu specific tehnic, oarecum îngustat. Gândeşte-te doar la studiile voastre şi la câte domenii de activitate spre care vă puteţi orienta!

De exemplu, profesionalizarea tehnică pentru industria de cinema… Se filmează în România? Foarte bine! Vă ocupaţi voi de decoruri, platouri şi altele iar noi de restul. Apoi revenim acasă şi ne apucăm de prelucrare. Şi distribuim echitabil beneficiile, corect. Şi, cu respect, doar cu satisfacţiile şi gloria e mai greu!

Foarte adevărat, românii Dvs. sunt buni meseriaşi şi poate că şi tinerii noştri ar putea face acelaşi lucru. Şi uitaţi-vă la polonezi, care (deşi beau mai mult, dar asta rămâne între noi!) fac o treabă la fel de bună, la jumătate de preţ… Eu sunt director de şcoală, cu responsabilitate pentru viitorul elevilor mei pe termen lung şi nu primar, să mă ocup de chestiunile sociale… Dar pe care trebuie, pot şi vreau să-l ajut! Pentru că în lipsa unei gestiuni corecte, într-un anume fel, voi avea şi eu de suferit. Ca individ şi cetăţean! Însă cel mai mult, respectivii muncitori şi Dvs., toată România…

Niciun comentariu: