luni, 7 iulie 2008

Accente

Finalurile ciclurilor de studii, cu evaluările şi examinările aferente constitue unul dintre puţinele momente când problematica educaţională ajunge în atenţia opiniei publice. Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă (prin absurd), din miezul şi-aşa încins al verilor autohtone ar lipsi marile evenimente ce ţin de viaţa şcolară?


Au trecut tezele unice, au fost şi testările naţionale iar în curând se vor linişti apele şi-n privinţa examenului de bacalaureat. Şi este prea savuros subiectul pentru a nu îl aborda în zilele ce urmează…


Înainte de asta însă… Ce observaţi când priviţi cu atenţie înşiruirea evenimentelor de mai sus?


Mai mult decât slogane, „accesul la educaţie”, „educaţie pentru toţi” şi „democratizarea şcolii” sunt principii fundamentale de politică şi de politici care dau măsura maturităţii unei societăţi. Ele ţin însă de învăţământul public (prin excelenţă, la români) şi obligatoriu (în „lumea civilizată”). Cum rămâne însă cu priorităţile agendei administraţiei sau cu interesul general la vreme de „economie a cunoaşterii”, în era profesionalizării şi a „industriei” educaţionale?


Publicat în 6 iulie 2008 în blogul de analiză a lui Emil Stoica, pe HotNews.ro

Niciun comentariu: