luni, 23 februarie 2009

Profesioniştii "educaţiei"

Este educatoare titulară la o grădiniţă de cartier din sectorul care este cel mai cel. Şi-n acelaşi timp, ca orice profesionist ce se respectă, masterand în Psihologie Şcolară şi Consiliere Educaţională la o universitate privată. Cu un mobilitate socială de invidiat: pentru mulţi ani a fost femeie de serviciu „în unitate”, apoi a devenit educatoare suplinitoare cu „colegiul” început şi terminat între două ture.


Acasă are 3 copii. Cel mare e un băiat de 20 de ani, absolvent de şcoală profesională (ceea ce nu-i rău deloc!), muncitor pe undeva.


Mai este tutore pentru o tânără minoră cu 8 clase absolvite, care vrea să devină actriţă. La „complementară” nu s-a mai putut duce pentru că avea cursuri serale şi nu putea pierde telenovela. Iar de ciudă bea doar cola! Şi pentru că nu poate să doarmă decât între 7 şi 11 dimineaţa, ia Diazepam.


Şi mai are un copil (al ei) în clasa a V-a. Care n-a mai dat pe la şcoală de 2 luni, pentru că e bolnav… Boală profesională pesemne, pentru că (întâmplător) tot acum 2 luni i-au cumpărat calculator.


Iar cu doar câteva zile înainte de a face achiziţia, personajul a avut inspecţia de rigoare pentru examenul de definitivat. Când toţi ai familiei, neamul şi vecinii au trudit din greu pentru reuşită. De pildă, chiriaşii doamnei (dintre care un student cu specializare tehnică, creator şi scriitor de proiecte didactice în schimbul unei reduceri pe luna în curs…).


Deh, ăştia-s unii dintre cei ce (cât de mulţi oare?) lucrează „în educaţie”, având pe mână copiii noştri… Viitorul României?!

Niciun comentariu: