luni, 25 mai 2009

Argumentul istoric


Sugeram aici şi aici că schimbarea nu e poveste chiar aşa de simplă… Cel puţin pe durata ultimului veac, prea puţine sunt transformările vizibile ale şcolii româneşti, societăţii şi indivizilor ce o compun. Iar dacă îmi dai un singur contraexemplu, aş putea proba…


Şi altfel În echilibru, de puţine-s sigur. Printre ele, România profundă ce confruntă România „politică”. Un stat în care comunitatea e slogan electoral. Amorf, fără rezonanţe… România în care societatea nu e nici pe departe atât de progresistă, în ciuda unei presupuse dinamici. O lume în care derapajele şi comportamentele marginale sunt mai atractive şi mai savuroase decât realităţile dezirabile. Un timp istoric când între elită şi populime (ştiu, artificiu lexical :-P) sunt falii de netrecut şi uneori imposibil de explicat. Şi nişte oameni pentru care presiunea socială, moda şi forma bat aproape întotdeauna realitatea.


Pe fondul ăstor gânduri, cu ceva vreme în urmă s-a produs o lectură pasionantă. Iar scriitura împănată cu naturaleţe şi vivacitate, în bunul stil al autorului, este doar unul dintre motivele pentru care o recomand cu largheţe.

Niciun comentariu: