marți, 7 iulie 2009

Bacalaureat 2009, proba nescrisă

Ceea ce m-a distrat copios momentul inserţiei profesionale iniţiale a fost motivul pentru care colegii, covârstincii sau contemporanii optau pentru „rămânerea în învăţământ”: numeroasele zile de concediu, vacanţele şi lipsa grijilor în ce priveşte locul de muncă.


Aşa deci? Hmmm…


Zilele trecute mi-am adus aminte de treaba asta, urmărind scandalul profesorilor ce nu se îmbulzeau să participe la examenul de bacalaureat din postura de asistenţi. M-a intrigat faptul că e nevoie de fonduri suplimentare pentru a remunera nişte oameni care şi-aşa sunt „în activitate”. Şi pentru care, exerciţiul cu pricina ar cam trebui să fie parte din slujbă.


Chiar şi-aşa, chestia cu onorariile pentru profesori îmi par o mostră de imbecilitate. Ce reprezintă plata respectivă? Un calcul superficial arată că suma depăşeşte serios veniturile orare ale celor „din sistem”. Şi-atunci?


Altul e obiectul însemnării de faţă. Pentru că am poveşti fierbinţi „de la asistenţă”, într-unul dintre liceele „cu cântec” din sectorul reprezentativ al Bucureştiului… :-)


Elevii erau în săli, pentru proba scrisă la limba română. Agitaţi, pentru că n-aveau habar ce să scrie şi nici nu puteau să copieze răspunsurile… Nu ştiau numărul variantei!


Până în momentul în care una dintre supraveghetoare s-a arătat binevoitoare. „Liderul informal” (sau chiar foarte formal, după cum avea să se arate) a scos un pacheţel de ziare. „Doamna, dacă sunteţi drăguţă, vă dăm şi noi ceva de citit!” Iar valoarea lecturii era de fix 800 de lei…


La vreo 5-10 minute după momentul adevărului, apare profesorul de religie: „Totul este în regulă aici?” Şi s-a îndreptat către junele de mai devreme, întrebându-l: „Gata? Ai rezolvat problema?” Şi le-a zis şi numărul variantei extrase, să nu mai piardă timp cu căutatul. „Eu sunt invizibil, nu mă vede nimeni, da?”


Iar omul invizibil a trecut din clasă în clasă, după scenariul de mai devreme.


Şi experienţa s-a repetat la proba următoare, numai că ziarele au fost livrate încă de la început iar „robul Domnului” le-a servit direct varianta de subiect, aducând „clienţilor” câte o fotocopie cu subiectele rezolvate de o profesoară de matematică.


La altă probă, supraveghetorii au găsit pe catedră o şapcă. „Ia vedeţi, doamna, poate vă vine şi Dvs.”. Şi s-a potrivit de minune, mai ales teancul de bancnote plasat dedesubt…

Niciun comentariu: